Top 10 locuri de vizitat în Timișoara



Piața Victoriei (Centrul Timișoarei)
Piața Victoriei, cunoscută șii sub denumirea de Piața Operei, este piața centrală a Timișoarei. Pe cele două laturi mici ale pieței se află clădirea Operei (spre nord), respectiv Catedrala Mitropolitană (spre sud), doua dntre cele mai reprezentative monumente arhitecturale ale orașului. Latura de promenadă dinspre Operă spre Catedrală se numește Corso, iar cealaltă, Surogat. Piața Victoriei a fost concepută la începutul secolului XX, pe locul fortificațiilor vechii cetăți, care au fost demolate, pentru a permite dezvoltarea orașului.

Inițial, piața a fost concepută ca o esplanadă, cu restaurante și magazine de lux. Pe la mijlocul secolului XX, piața a fost, practic, închisă, prin apariția Catedralei și a blocurilor de locuințe de pe latura Surogat. În anii 80 ai secolului trecut, odată cu scoaterea liniilor de tramvai, piața a devenit o zonă exclusiv pietonală. Pe 20 decembrie 1989, mulțimea strânsă aici avea să proclame Timișoara drept primul oraș liber de comunism din România.

 

Catedrala Mitropolitană
Catedrala Mitropolitana Timisoara, de rit orthodox, cu hramul Trei Ierarhi, este cel mai mare edificiu religios din oras si a fost construita intre 1936 si 1940, cu 7 ani inainte de crearea Mitropoliei Banatului. Clopotele si crucile bisericii au fost sfintite in 1938, insa finisajele, picturile interioare si exterioare s-au terminat abia in 1956, din cauza razboiului. Inaugurarea s-a facut in 1946, in prezenta Regelui Mihai si a primului-ministru de atunci, Petru Groza.

Arhitectura imbina stilurile bizantin cu cel moldovenesc. Cele 7 clopote au o greutate totala de 8 tone, au fost confectionate dintr-un material adus din insulele Sumatra si Borneo si au fost armonizate de compozitorul Sabin Dragoi. Picturile interioare si exterioare au fost executate de pictorul Atanasie Demian. Are 11 turle, iar turnul principal masoara 83,7 metri. Fundatia are o placa de beton armat, care este sustinuta de peste 1.000 de piloni de beton armat, infipti pana la 20 m adancime. Catedrala are o lungime de 63 m si o latime de 32 m.

La subsol se afla o colectie de arta bisericeasca banateana veche si o valoroasa colectie de icoane. Catedrala adaposteste moastele sfantului Ioan cel Nou de la Partos, fost episcop ortodox de Timisoara (1651-1655), venit de la Muntele Athos si retras apoi la manastirea de la Partos. Latura subsolului dinspre altar cuprinde necropola mitropolitilor Banatului.

 

Opera (Teatrul) Clădirea Palatului Culturii
Constructia a inceput in 1871, dupa planurile arhitectilor vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa) si a fost terminata in 1875. Initial, cladirea avea exteriorul in stil Renaissance. Doua mari incendii au devastat cladirea, in 1880 si 1920. Dupa cel de-al doilea incendiu, in urma caruia au mai ramas intacte doar aripile reconstructia s-a facut dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai pe laterale. La fatada principala si sala de spectacole s-a adoptat stilul neobizantin. Caz unic in lume, cladirea Operei Romana gazduieste, de asemenea, Teatrul National Mihai Eminescu, Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely si Teatrul German de Stat, fiind ridicata in 1872. Pe 20 decembrie 1989, de la balconu acestei cladiri, revolutionarii citeau proclamatia prin care Timisoara era declarat primul oras liber de comunism din Romania.

 

 

 

 

 

 

Latura Corso
Pe latura Corso se află Palatele Lloyd (ridicat în 1912, actualmente găzduiește Rectoratul Universității Politehnicii), Neuhausz, Merbl, Dauerbach, Hilt și Szechenyi, toate construite în prima parte a secolului XX.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Latura Surogat
Pe latura Surogat, care este o prelungire a Străzii Alba Iulia (zona pietonală, cu multe magazine), se află Palatul Loffler, după care urmează Palatul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, latura încheindu-se, spre Catedrală, cu blocurile de locuințe ridicate în anii 60 ai secolului trecut.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lupoaica cu puii
In spatial verde din central pietei se afla statuia Lupoaica cu puii, amplasata pe o coloana romana inalta de 5 metri. Statuia este o replica a Lupei Capitolina, daruita Timisoarei, in 1926 de municipalitatea orasului Roma, pentru a evoca radacinile comune ale poporului roman si italian. Alte doua astfel de replici au fost daruite oraselor Cluj si Bucuresti.

 

 

 

 

 

Fântâna arteziană “la pești”
Piața Victoriei are in centru o fantana arteziana, cunoscuta in memoria colectiva a timisorenilor drept fantana “la pesti”. Contruita in 1957, avea initial bazinul in forma de stea cu 5 colturi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Castelul Huniazilor (Muzeul Banatului)
Amplasat in imediata apropiere a Pietei Victoriei (Piata Huniade nr. 1), Castelul Huniazilor este cel mai vechi monument al Timisoarei, fiind construit intre anii 1443-1447 de catre Iancu de Hunedoara, unul dintre marii conducatori ai luptei antiotomane din secolul XV. A fost ridicat pe locul vechiului castel regal din secolul XIV (construit in timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou), suferind modificari in secolele XVI, XVIII si in 1856. Cea mai mare modificare a fost cea din anul 1856 prin refacerea fatadei principale intr-o maniera romantica. A servit drept resedinta nobiliara in secolele XV si XVI, resedinta a pasei intre anii 1552-1716, apoi drept cazarma de artilerie. In prezent aici se afla Muzeul Banatului (orar zilnic intre orele 10-16, luni inchis).

 

 

 

Piața Libertății

Piata Libertatii s-a mai numit, in trecut, Piata de Parada sau Piata Printul Eugen, iar numerosi timisoreni o numesc si acum “piata primariei vechi”. Actuala denumire i-a fost data in anul 1848, odata cu izbucnirea revolutiei maghiare, dar dupa ce armata austriaca a recucerit orasul, s-a revenit la denumirea de Piata Printul Eugen. Pe latura cu liniile de tramvai se afla cladirea denumita popular Primaria Veche, una dintre cele mai insemnate cladiri ale sec. XVIII,  construita intre 1731 si 1734, in stil baroc si impresionanta prin eleganta liniilor si armonia proportiilor. Pe frontispiciu se poate vedea vechea stema a orasului, iar in dreapta intrarii se afla o inscriptie, marturie a perioadei in care Timisoara s-a aflat sub ocupatie otomana. De altfel, in aceasta cladire a functionat, pentru o perioada, o baie turceasca. In mijlocul Pietei Libertatii se afla Statuia Sfantului Nepomuk, asemanatoare cu cea a Sfintei Treimi, din Piata Unirii, aflata in apropiere.

 

 

Piața Unirii
Piata Unirii, realizata in stil baroc, este cea mai veche piata din Timisoara. Initial se numea Piata Losonczy, dupa numele comitelui Stefan Losonczy, ucis la 1552, cand cetatea a fost cucerita de turci. Numele actual i-a fost dat in 1919, dupa ce, pe 3 august, in acel an, trupele romane au intrat in Timisoara si s-au oprit aici. Vara este invadata de tinerii care isi petrec timpul liber, pe terasele instalate aici. De altfel, aceasta piata are cea mai mare densitate de localuri publice din oras. Piata gazduieste Domul Romano-Catolic, Palatul Baroc, Catedrala episcopala ortodoxa sarba, Monumentul Sfintei Treimi, Fantana cu apa mineala.

 

 

 

 

 

 

 

 

Domul Romano-Catolic
Domul Romano-Catolic sau Catedrala Sfantul Gheorghe este catedrala Episcopiei Romano-Catolice de Timisoara, fiind construit in perioada 1736-1774. Exteriorul a fost realizat in stil baroc cu turle de inaltime redusa, pentru ca domul se afla aproape de zidurile cetatii. Interiorul are 9 altare in stil baroc si rococo, orga in stil Ludovic al XVI-lea, copie a celebrei orgi din biserica Sf. Suplice din Paris, usi de stejar ornamentate cu grilaje din nichel pur. La constructie au participat pictori, sculptori si arhitecti vienezi, ceea ce explica puternica influenta vieneza a edificiului. Este una dintre cele mai reprezentative si valoroase constructii in stil baroc din Timisoara.

 

Palatul Baroc (Muzeul de Arta)
Palatul Baroc din Piata Unirii sau Palatul Vechii Prefecturi este unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale Timisoarei, ba chiar, dupa multi, cea mai frumoasa cladire din oras. Pe vremea cand Piata Unirii reprezenta locul central al orasului, aceasta cladire s-a ridicat pentru a servi drept resedinta a guvernatorului. In momentul avansarii lucrarilor la Dom si fixarii formei Pietei Principale (astazi Piata Unirii) s-a ales si pozitia locuintei guvernatorului civil. In prezent gazduieste Muzeul de Arta Timisoara, care a luat fiinta prin desprinderea sectiunii de arta a Muzeului Banatului, pe 1 ianuarie 2006. Muzeul de Arta Timisoara include o colectie unica de lucrari si obiecte personale ale pictorului Corneliu Baba, cu 90 de piese. Alte 3 sectiuni includ colectiile de arta contemporana, decorativa si europeana. In patrimoniul muzeului se mai gasesc colectii de pictura romaneasca, banateana si pictura religioasa. Parterul este dedicat expozitiilor temporare. Colectia Baba cuprinde 90 de obiecte, in marea majoritate tablouri, dar si cateva obiecte personale ale pictorului Corneliu Baba. La baza colectiei sta donatia efectuata de sotia artistului, o mica parte din tablouri provenind de la Muzeul National de Arta si Muzeul de Arta al Municipiului Bucuresti, cu titlu de imprumut.

 

 

 

 

Statuia Sfanta Treime
Statuia Sfintei Treimi se afla chiar in mijlocul Pietei Unirii, amintind de incetarea epidemiei de ciuma care devastase intreg Banatul. Piatra de temelie a fost pusa in 1740. Monumentul este confectionat din gresie. A fost creat la Viena, in stil baroc si adus la Timisoara pe calea apei, pe Dunare, Tisa si pe canalul Bega. Monumentul este compus dintr-o coloana triunghiulara, pe care troneaza Sfanta Treime: Tatal si Fiul tin coroana cereasca deasupra capului Sfintei Fecioare Maria. La baza coloanei se afla statuia Sfantului Ioan de Nepomuk iar sub el, Sfanta Rozalia. La aceeasi inaltime cu Sfantul Nepomuk se gasesc statuile regelui David si a Sfintei Barbara, patroana minerilor; soclul triunghiular este strajuit de statuile unor puteri legendare ocrotitoare: Sfantul Rochus, Sfantul Sebastian si Sfantul Carol Boromeus. Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi in relief, reprezentand cele trei calamitati (razboi, foamete si ciuma), pricinuite la acea vreme de turci (1737 – 1739).



Adresa
Timisoara
Calea Bogdanestilor nr. 18
Telefon
Informatii si rezervari
Adresa de email
Informatii si rezervari
Delcorso Hotel
Facebook Twitter Instagram Youtube
© COPYRIGHT 2024 DEL CORSO HOTEL